Ce himenopteră (poetică) nemaivăzută e Radu Vancu! De sub straturi de plexiglas, colagen, praf și urdori privim frumusețea — ca astronauţii razele solare prin ecranele lor de protecţie. Prin ce proces nemaiîntâlnit reușește Radu să îşi cureţe retina (și cordul), captând permanent — la o nobilă și subtilă tensiune — dragostea, moartea, solidaritatea, atrocele și frumusețea într-o „policoloră”, paradisiacă plasă dantescă! „Dobre vecer, «meștere al fulgului de zăpadă»”. — Ștefan Manasia

Poezia lui Radu Vancu este asemenea unui pumn care te lovește în stern, pentru a simți ad infinitum frumusețea revoltătoare a vieții. Nu vrei să-ți revii prea curând. De fapt, „civilizat e numai omul care a trecut prin infern”. — Irina-Roxana Georgescu